Iasii sunt orasul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru in limba romana si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau). Fara indoiala Iasul reprezinta in continuare capitala culturala a tarii.

In oras, pe dealul Copoului, se afla cea mai veche universitate din Romania, Universitatea din Iasi, numita azi si Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Intemeiata in 1860 prin decret de catre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihailene, universitatea are astazi 15 facultati, cu peste 40000 de studenti. Cladirea principala, monument de arhitectura, a fost ridicata in 1896.

In oras, se mai afla si alte institutii de invatamant superior: Universitatea Agronomica, Universitatea Tehnica cu peste 25.000 de studenti, Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Arte, pe langa numeroasele universitati particulare cu sedii deosebit de impunatoare.

palat teatru2 muzeul_unirii
Palatul Culturii Teatrul National “Vasile Alecsandri” Muzeul Unirii

In Piata Eminescu, in perioada interbelica, s-a ridicat cladirea Fundatiei Culturale Regale, ce astazi gazduieste Biblioteca Centrala Universitara Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Iasul este al doilea centru universitar al tarii, care atrage studentii ca un magnet. Principalele campusuri studentesti se afla in Tudor Vladimirescu (22 camine), Titu Maiorescu (4 camine), Targusor-Copou (4 camine), Codrescu (5 camine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 camine).

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara intr-un privilegiu comercial emis in 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica armeana costruita in 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi, cel putin cu cateva decenii, de aceasta data.

In 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. In 1640, Vasile Lupu a infiintat aici prima scoala in limba romana si o tipografie in biserica Trei Ierarhi. In 1643, prima carte tiparita in Moldova a aparut la Iasi.

Orasul a fost incendiat de tatari in 1513, de otomani in 1538, si de rusi in 1686. In 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iasi, cel de-al saselea razboi ruso-turc a luat sfarsit in 1792. In 1822, turcii au luat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de Alexandru Ipsilanti.

Intre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, intre 1859 si 1862, atat Iasi cat si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. In 1862, cand uniunea celor doua principate a devenit deplina, sub numele de Romania, capitala tarii a fost stabilita la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului in 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-a intamplat niciodata.

Dupa 1860, cladirile de lemn si chirpici au fost inlocuite treptat de cele din piatra si caramida, si reteaua de strazi imbunatatita. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul National sau Universitatea “Al.I. Cuza”.
In timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romaniei neocupate, dupa ce Bucuresti a cazut in mainile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. In noiembrie 1918, capitala a redevenit orasul Bucuresti.

Al doilea razboi mondial a reprezentat o perioada neagra in istoria ieseana. In timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea putin cunoscut iesenilor insisi atat inainte, cat si dupa Revolutia romana din 1989. In mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele intre fortele romano-germane si Armata rosie, zile in care o mare parte din zonele istorice ale orasului a fost distrusa.

Faimoasa divizie de elita Panzergrenadier „Großdeutschland” a obtinut o victorie importanta asupra sovieticilor la Batalia de la Targu Frumos, in apropiere de Iasi. In iulie, Iasul era ocupat de fortele staliniste.
In perioada postbelica orasul a continuat sa se dezvolte, construindu-se noi cartiere si intreprinderi industriale. Dupa caderea comunismului, orasul a ramas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ Bucuresti.

Iasul ar putea obtine titlul de “oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989”, prin ordonanta guvernamentala, in 14 decembrie ’89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru ca organizasera o manifestatie impotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia sa fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revolutionarilor a fost insa aflat de Securitate. La momentul fixat, Piata Unirii era strict supravegheata de militieni si securisti in civil, care au impiedicat orice manifestatie, iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Ei au fost eliberati cateva zile mai tarziu, in 22 decembrie 1989.

Palatul Culturii
Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D. Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812).

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior.
Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un “bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale, lei).

Sala “Voievozilor” se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala “Henri Coanda”, ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, “Hora Unirii”.

Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National “Moldova” Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.

Teatrul National “Vasile Alecsandri”
Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.

Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi.

In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

Cladirea Teatrului National este o veritabila bijuterie arhitectonica adapostind adevarate monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminata de unul din discipoli; Cortina de fier, pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Venetia cu 109 becuri.
In prezent aceasta cladire gazduieste si Opera Romana.

Universitatea “Al. I. Cuza”
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fondata la data de 26 octombrie 1860, este cea mai veche universitate din Romania.

Cladirea actuala a universitatii a fost construita intre anii 1893 si 1897 dupa planurile arhitectului Louis Blanc si inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta.

Cladirea este o imbinare a stilurilor clasic si baroc, monumentala sa intrare ducand in faimoasa “Sala a Pasilor Pierduti”, decorata cu picturi realizate de catre Sabin Balasa.

In fata universitatii sa gasesc statuile lui A.D.Xenopol, sculptata de C.Baraschi, si a lui M. Kogalniceanu, lucrare apartinind sculptorului W.Hegel.

Biblioteca Central Universitara
Edificiul, construit intre anii 1930-1934, a fost proiectat de arhitectul Constantin Jotzu si construit de inginerul Emil Prager.

Initial, cladirea trebuia sa fie sediul Fundatiei Universitare Ferdinand – Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen Rege al Romaniei intre anii 1914-1927.

La 1 Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutie fondata in 1839. In 1948, statul roman a decis administrarea intregului patrimoniu al Fundatiei de catre Universitatea din Iasi.

In prezent, Biblioteca Centrala Universitara, una din cele patru biblioteci centrale din Romania, detine una din cele mai impresionante colectii de carti vechi. 

Gradina Botanica
Prima gradina, infiintata in 1856 de Anastasie Fatu, a existat pana la moartea creatorului ei, in 1886, cand terenul a fost vandut de catre urmasii lui.

In 1873, Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi infiinteaza o a doua gradina botanica, in apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iar majoritatea plantelor au fost donate de catre Anastasie Fatu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista si astazi, in curtea Muzeului de Istorie Naturala.

Astfel, in 1921, profesorul Al. Popovici infiinteaza o gradina botanica noua in spatele cladirii Universitatii noi, unde construieste si mici sere, folosite pentru cresterea plantelor tropicale. Aceasta locatie se pastreaza pentru mai bine de 40 de ani, pana in 1963. In acest an se hotaraste mutarea gradinii in spatiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Topa, pentru ca aceasta sa satisfaca cerintele de invatamant.

Astazi, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din lume.

Palatul Roznovanu – Primaria Iasi
Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iasului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 – 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre 1830 – 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana.

In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedinta temporara a familiei regale, o parte din spatiu fiind alocat autoritatilor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in I razboi mondial, intre 1916 – 1918 cind a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucuresti. In incaperea in care se afla acum Cabinetul Primarului isi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de sedinte a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. 

Casa Dosoftei

“Casa Dosoftei”, cunoscuta si sub denumirea de “Casa cu arcade”, datorita celor cinci arcade de pe fatada principala, a facut parte initial din zidul nordic de incinta al Bisericii Sfantul Nicolae Domnesc, biserica zidita de domnitorul Stefan cel Mare, intre anii 1491-1492. Cladirea cu aspect arhaic a fost definitivata in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.

Casa Dosoftei gazduieste astazi Departamentul de Literatura Romana Veche al Muzeului de Literatura Romana unde pot fi vazute numeroase exponate originale, intre care si cel mai vechi manuscris continind Letopisetul atribuit lui Grigore Ureche.

In anul 2004, frumoasa “Casa Dosoftei” a fost inclusa pe “Lista monumentelor istorice” din judetul Iasi.

Bojdeuca “Ion Creanga”

Bojdeuca Ion Creanga a fost construita inainte de 1850, in mahalaua Ticaului, numita si “Valea Plingerii”. Povestitorul Ion Creanga a locuit aici din 1872 pina in 1889, anul mortii sale (in ajunul Anului Nou).

In 1879 aici a fost gazduit citeva luni si Mihai Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu in 1918, fiind cea dintii casa memoriala din tara.

In 1989, cu ocazia centenarului mortii scriitorului, s-a inaugurat alaturi de bojdeuca o spatioasa cladire in care se afla expozitia documentara.

Mitropolia Moldovei si a Bucovinei

Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880.

Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I.

Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

Manastirea “Trei Ierarhi”
Manastirea “Sf. Trei Ierarhi” este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639.

Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.

In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).